Drepturile omului sunt standarde care permit tuturor oamenilor sa traiasca cu demnitate, libertate, egalitate, dreptate si pace. Fiecare persoana are aceste drepturi pur si simplu pentru ca este fiinta umane. Ele sunt garantate tuturor fara distinctii de niciun fel, cum ar fi rasa, culoarea, sexul, limba, religia, opinia politica sau diferiti alti factori de alta natura, cum ar fi originea nationala sau sociala sau alt statut. Drepturile omului sunt esentiale pentru dezvoltarea deplina a indivizilor si a comunitatilor.
Multi oameni considera drepturile omului ca un set de principii morale care se aplica tuturor. Drepturile omului fac parte de asemenea, din dreptul international, cuprins in tratate si declaratii care precizeaza drepturi specifice pe care tarile trebuie sa le respecte. Tarile incorporeaza adesea drepturile omului in propriile legi nationale, de stat si locale.
De multe ori insa, oamenii constata ca drepturile le sunt incalcate de catre diferite institutii ale tarii si de catre diferiti functionari ai statului, asa ca aleg sa isi caute dreptatea la CEDO. Cei care doresc sa faca acest lucru, trebuie sa contacteze un avocat specializat in a apara drepturile omului CEDO, si sa spere ca acesta ii va reprezenta cu succes.
Despre drepturile omului veti afla unele informatii utile in randurile care urmeaza, deci recomandarea noastra este sa cititi pana la final acest articol.
Care sunt drepturile omului mentionate in Declaratia Internationala a Drepturilor Omului?
Exista multe drepturi mentionate in aceasta declaratie, iar acest articol le vom enumera, iar apoi veti putea afla si cum ne putem folosi fiecare dintre noi drepturile.
- Asadar, drepturile omului care sunt mentionate in Declaratia Internationala a Drepturilor omului sunt urmatoarele: Dreptul la egalitate si libertatea de discriminare.
- Dreptul la viata, libertate si securitate personala.
- Eliberarea de tortura si tratament degradant.
- Dreptul la egalitate in fata legii.
- Dreptul la un proces echitabil.
- Dreptul la intimitate.
- Libertatea de credinta si religie.
- Libertatea de opinie.
- Dreptul de intrunire si asociere pasnica.
- Dreptul de a participa la guvernare.
- Dreptul la securitate sociala.
- Dreptul la munca.
- Dreptul la un nivel de trai adecvat.
- Dreptul la educatie.
- Dreptul la sanatate.
- Dreptul la hrana si locuinta.
Cine este responsabil pentru respectarea drepturilor omului?
In temeiul tratatelor privind drepturile omului, guvernele au responsabilitatea principala pentru protejarea si promovarea drepturilor omului. Cu toate acestea, guvernele nu sunt singurele responsabile pentru asigurarea drepturilor omului. UDHR afirma:
„Fiecare individ si fiecare organ al societatii … trebuie sa depuna eforturi prin predare si educatie pentru a promova respectarea acestor drepturi si libertati si prin masuri progresive, nationale si internationale, pentru a-si asigura recunoasterea si respectarea universala si eficienta.”.
Aceasta dispozitie inseamna ca nu numai guvernul, ci si intreprinderile, societatea civila si indivizii sunt responsabili de promovarea si respectarea drepturilor omului, care pot fi cu usuinta incalcate. In aceste conditii, oamenii cu siguranta vor cauta un avocat specializat in cazurile de aparare a drepturilor omului, pentru a le cauta dreptatea la CEDO.
Dilemele drepturilor omului
Realizarea drepturilor inseamna confruntarea cu o serie de obstacole. In primul rand, unele guverne, partide politice sau candidati, factori sociali si economici si factori ai societatii civile folosesc limbajul drepturilor omului fara un angajament fata de obiectivele drepturilor omului. Uneori, acest lucru se poate datora unei intelegeri sarace a ceea ce necesita standardele drepturilor omului. Alteori, acest lucru se datoreaza abuzului intentionat.
In al doilea rand, guvernele, partidele politice sau candidatii sau factorii societatii civile pot critica incalcarile drepturilor omului de catre altii, dar nu respecta ei insisi standardele drepturilor omului. Acest lucru este adesea criticat ca standard dublu. In al treilea rand, pot exista cazuri in care drepturile omului sunt restrictionate in numele protejarii drepturilor altora. Acestea ar putea, desigur fi legitim.
Drepturile omului nu sunt nelimitate si exercitarea drepturilor dumneavoastra nu ar trebui sa afecteze exercitarea drepturilor de catre altii. Cu toate acestea, trebuie sa fim vigilenti, astfel incat „protectia drepturilor omului celorlalti” sa nu fie doar o scuza goala pentru impunerea de limitari.
O societate civila activa si un sistem judiciar independent sunt importante in monitorizarea acestor cazuri. In al patrulea rand, exista cazuri in care protejarea drepturilor unui grup de oameni poate implica in sine, restrictionarea drepturilor altora. Acest lucru ar trebui sa se distinga de cazul de mai sus al drepturilor de limitare.
Conflictele de drepturi
Cu toate acestea, drepturile pot intra si in conflict. „„ Conflictele de drepturi ”se refera la ciocnirile care pot aparea intre diferite drepturi ale omului sau intre aceleasi drepturi ale unor persoane diferite. Un exemplu poate fi atunci cand exista doi pacienti care au nevoie de o inima noua pentru a supravietui; totusi, exista doar o inima disponibila pentru transplant.
In acest caz, dreptul unui pacient la viata intra in conflict cu acelasi drept uman al unui alt pacient. Un alt exemplu apare in cazul eutanasiei, cand dreptul la viata al unui om poate intra in conflict cu dreptul sau de a muri sau dreptul de a fi liber de tratament degradant. In acest fel, diferitele drepturi ale omului intra in conflict.
