Bacteriile din murături: ce aduc și cine are nevoie de ele

Bacteriile benefice apar doar în murăturile fermentate natural, în saramură, nu în cele conservate cu oțet. Pentru un adult sănătos, ele pot fi un adaos plăcut la masă, dar nu sunt un tratament. NutritieInfo este un loc potrivit pentru a verifica astfel de afirmații, pe baza dovezilor.

Cuvântul „murături” acoperă lucruri foarte diferite. Diferența dintre un borcan fermentat și unul în oțet decide dacă există vreo bacterie vie, iar nutriția explicată pe baza dovezilor ajută la separarea faptelor de mituri.

Fermentat sau în oțet

Pe NutritieInfo găsiți și alte explicații despre alimentele fermentate.

Murăturile fermentate se obțin lăsând legumele în saramură, unde bacteriile lactice transformă zahărul în acid lactic. Acesta dă gustul acrișor și conservă legumele. Murăturile cu oțet sunt acidulate direct și, de regulă, pasteurizate, deci nu mai conțin bacterii vii.

Verificați eticheta și lista de ingrediente. Dacă vedeți oțet, nu vă așteptați la bacterii. Dacă produsul este păstrat la rece și pe etichetă scrie că e nepasteurizat, sunt șanse mai mari să fie fermentat.

Ce pot aduce bacteriile lactice

Bacteriile din alimentele fermentate fac parte din categoria microorganismelor pe care le întâlnim în alimentație. Ele pot contribui la diversitatea microbiotei intestinale, dar efectul depinde de tulpină, cantitate și de persoană. Nu putem promite o îmbunătățire garantată.

Legumele rămân, în plus, o sursă de fibre, iar fermentarea schimbă gustul și textura. Mai important decât bacteriile este tiparul general de alimentație, bogat în legume, fibre și mâncare puțin procesată.

Cine are nevoie de ele

Nimeni nu are o nevoie strictă de murături. Pentru majoritatea oamenilor, ele sunt doar o variantă gustoasă de a adăuga legume la masă. Persoanele care deja mănâncă variat nu vor simți o diferență spectaculoasă, iar cele care abia își schimbă obiceiurile pot începe cu ele, fără presiune și fără așteptări exagerate.

Cine ar trebui să fie atent

• persoanele cu tensiune ridicată sau sfătuite să reducă sarea;
• cei cu probleme renale sau cardiace, la recomandarea medicului;
• persoanele cu sistem imunitar slăbit, care trebuie să se consulte cu medicul;
• cei sensibili la histamină, care pot reacționa la alimente fermentate;
• femeile însărcinate, dacă produsele sunt nepasteurizate.

Saramura conține multă sare. Sodiul este un mineral necesar, dar în exces poate crește tensiunea, iar mai multe despre acest echilibru găsiți în secțiunea despre minerale.

Cum le includeți în alimentație

Începeți cu porții mici, de exemplu câteva felii de castravete sau o lingură de varză murată lângă un fel principal. Observați cum vă simțiți. Un stomac neobișnuit cu alimentele fermentate poate reacționa cu balonare la început.

Dacă preparați acasă, folosiți borcane curate, sare nerafinată în cantitate corectă și legume proaspete, scufundate în saramură. Mirosul trebuie să fie plăcut, acrișor; dacă apare mucegai sau un miros respingător, aruncați tot conținutul. Păstrați borcanul la rece după ce fermentarea s-a încheiat, pentru a încetini procesul.

Nu încălziți murăturile fermentate dacă vreți să păstrați bacteriile vii, deoarece căldura le distruge. Adăugați-le la final, peste salate sau garnituri.

Recomandare practică

Gândiți-vă la ele ca la o mică parte dintr-un tablou mai mare.

Priviți murăturile ca pe un adaos la o alimentație variată, nu ca pe un supliment. Alegeți fermentate când le găsiți, controlați sarea și întrebați medicul dacă aveți o afecțiune. Pentru mai multe explicații bazate pe dovezi, NutritieInfo rămâne o sursă utilă de consultat.