Amețelile investigate: nistagmografia și testele de echilibru

Amețelile au multe cauze, iar nistagmografia este unul dintre testele prin care medicul verifică dacă problema pornește din urechea internă, din nervul de echilibru sau din altă parte. Pe GhidulClinicii găsești explicații de acest fel, scrise pe înțeles. Mai jos vezi ce se întâmplă, pe rând, la aceste investigații.

De ce se investighează amețelile

Echilibrul depinde de trei surse de informații: urechea internă, vederea și senzorii din mușchi și articulații. Creierul le compară continuu. Când una dintre ele trimite semnale greșite, apare senzația de rotire sau de instabilitate. Medicul ORL sau neurologul începe cu discuția despre ce simți, cât durează episoadele și ce le declanșează, apoi alege testele potrivite.

Un indiciu important este mișcarea involuntară a ochilor, numită nistagmus. Ea apare când sistemul de echilibru este stimulat sau dezechilibrat, iar felul în care arată oferă informații despre locul problemei.

Ce este nistagmografia

Nistagmografia, în varianta modernă numită și videonistagmografie, înregistrează mișcările ochilor cu ajutorul unor ochelari prevăzuți cu mici camere. Ochelarii sunt opaci sau se lucrează în întuneric, pentru că privirea fixată pe un punct ar ascunde mișcările pe care medicul vrea să le vadă. Examinarea nu doare și nu folosește radiații.

De obicei testul include mai multe etape:

• urmărirea unei ținte care se mișcă, pentru a verifica reglajul fin al mișcărilor oculare;
• observarea ochilor în repaus, fără fixarea privirii;
• schimbarea poziției capului și a corpului, de exemplu manevra Dix-Hallpike, folosită când se suspectează vertijul pozițional benign;
• proba calorică, în care urechea este stimulată cu aer sau apă călduță, apoi răcoroasă.

Cum te pregătești

Clinica îți va da indicații exacte, dar de regulă ți se cere să eviți cafeaua, alcoolul și anumite medicamente cu efect sedativ sau antihistaminic înainte de test. Nu întrerupe niciun tratament fără acordul medicului. Ca în orice ghid GhidulClinicii despre investigații, ideea de bază este să nu ajungi nepregătit. Dacă ai cerumen în exces, el poate fi curățat înainte, iar o perforație a timpanului trebuie anunțată, pentru că ea schimbă alegerea probei calorice.

Vino în haine comode și spune dacă ai probleme la gât sau la coloană, fiindcă testele implică poziții ale capului.

Ce simți în timpul testelor

Cele mai multe persoane descriu o scurtă senzație de rotire, uneori cu greață, care trece în câteva minute după stimulare. Este un efect așteptat, pentru că testul provoacă tocmai reacția pe care medicul vrea să o măsoare. Spune imediat dacă ți se face rău; examinatorul poate face pauze. Cere cuiva să te însoțească, mai ales dacă te simți nesigur la mers după investigație.

Cum citești rezultatul

Raportul nu se judecă pe valori izolate. Medicul compară cele două urechi, caută asimetrii și corelează constatările cu simptomele tale. O reacție mai slabă la stimularea unei urechi poate sugera o afectare a labirintului de acea parte, în timp ce anumite tipuri de nistagmus pot indica o cauză centrală, la nivelul creierului. De aceea rezultatul se interpretează mereu împreună cu examenul clinic.

Uneori amețelile au legătură cu inima sau cu tensiunea. Dacă medicul bănuiește asta, poți primi trimitere și la alte investigații, de exemplu ecocardiografia, adică ecografia inimii și felul în care decurge.

Ce faci mai departe

Păstrează raportul și adu-l la consultul de control. Tratamentul depinde de cauză: manevre de repoziționare pentru vertijul pozițional, exerciții de reabilitare vestibulară sau tratament medicamentos. Dacă amețelile apar brusc, împreună cu vorbire încețoșată, slăbiciune într-o parte a corpului sau durere de cap puternică, mergi imediat la urgențe. Pentru celelalte investigații medicale explicate pe înțeles, revino la GhidulClinicii.