Ce este botezul ? Ce reprezinta ?
Apa, asa cum se stie dejaare functia de a-l curati pe botezator, de a spala din trup si din suflet orice semn al pacatului. Apa este universal recunoscuta ca simbol al vietii prin excelenta. Este elementul care improspateaza si hraneste pamantul, pentru a-i permite sa dea roade. Face totul curat si, de asemenea, ne spala sufletul de fiecare pata.
Mirul slujeste pentru consacrarea si sanctionarea intrarii botezatorului in marea familie a Bisericii. Este un ulei parfumat si consacrat. Folosit nu numai pentru Botez, ci si pentru Confirmare si hirotonire preoteasca. In Botez este folosit pentru a unge capul botezatorului, tiparind un fel de pecete care il consacre noului sau rol.
In Confirmare, preotul deseneaza o cruce pe fruntea confirmatorului ca simbol al Duhului Sfant care coboara peste el pentru a-l infuza cu puterea de a fi un „ostas” al lui Hristos. In Hirotonie se obisnuieste sa unga palmele mainilor preotilor si fruntile episcopilor.
Impreuna cu untdelemnul bolnavilor si untdelemnul catehumenilor este binecuvantat o data pe an de episcop in timpul Liturghiei de mir din Joia Mare si apoi distribuit fiecarei parohii. Cumpara lumanare botez pentru baietel, decorata traditional, Denikos® 668.
De asemenea, uleiul catehumenilor are o mare importanta simbolica. De fapt, decreteaza investirea botezatorului ca luptator al credintei, campion al crestinismului. Nu este o coincidenta faptul ca, in cele mai vechi timpuri, uleiul era folosit de sportivi pentru a-si unge membrele inainte de antrenament si de luptatori pentru a scapa de stransoarea adversarilor. Cu untdelemnul catehumenilor, preotul traseaza o cruce pe piept si alta intre ochii celor botezati. Simbolizeaza puterea in lupta impotriva ispitelor, un fel de scut impotriva pacatului.
Lumanarea care este data parintilor sau nasul botezatorului il simbolizeaza pe Hristos, lumina lumii, in speranta ca El va lumina copilul si va permite celor care il iubesc si il sustin sa-l insoteasca in credinta. Ea simbolizeaza ajutorul pe care Biserica trebuie sa-l ofere noului sau membru pentru a-si gasi propria lumina in lume.
Lumina a fost primul dar al lui Dumnezeu, prima Sa creatie. In Vechiul Testament a fost un simbol al Credintei si, odata cu aparitia lui Isus, acest simbolism a fost imbogatit cu noi sensuri fundamentale in viata unui credincios. „Eu sunt adevarata lumina”, le-a spus Isus ucenicilor Sai: „Voi sunteti lumina lumii. Astfel, lumina voastra sa straluceasca inaintea oamenilor, pentru ca ei sa vada faptele voastre bune si sa slaveasca pe Tatal vostru care este in ceruri.”
Lumanarea botezului reprezinta angajamentul crestinului de a gasi lumina propriei sale vieti de credinta, de a fi la randul sau lumina lumii prin faptele si faptele sale.
Vesmantul alb este dat in timpul Botezului ca simbol al unei noi vieti, noua demnitate care ii acopera pe cei botezati. In antichitate, oricine urma sa fie botezat trebuia sa poarte o rochie noua, alba, inainte de a se alatura celorlalti credinciosi din Biserica. Vesmantul alb exprima curatia sufletului fara cusur dupa Botez, schimbarea profunda si innoirea launtrica pe care impartasania a adus-o celui care a primit-o.
Cum au aparut lumanarile din ceara?
In 1834, inventatorul Joseph Morgan a contribuit la dezvoltarea industriei moderne a lumanarilor prin dezvoltarea unei masini care a permis productia continua de lumanari turnate folosind un cilindru cu un piston mobil pentru a ejecta lumanarile pe masura ce se solidificau. Odata cu introducerea productiei mecanizate, lumanarile au devenit o marfa usor accesibila pentru mase.
Ceara de parafina a fost introdusa in anii 1850, dupa ce chimistii au invatat cum sa separe in mod eficient substanta ceara naturala de petrol si sa o rafineze. Inodora si de culoare alb-albastruie, parafina a fost un avantaj pentru fabricarea lumanarilor, deoarece ardea curat, constant si era mai economic de produs decat orice alt combustibil pentru lumanari.
Singurul sau dezavantaj a fost punctul de topire scazut. Acest lucru a fost depasit in curand prin adaugarea acidului stearic mai dur, care devenise disponibil pe scara larga. Odata cu introducerea becului in 1879, fabricarea lumanarilor a inceput sa scada.
Lumanarile s-au bucurat de o popularitate reinnoita in prima jumatate a secolului al XX-lea, cand cresterea industriilor de petrol si de ambalare a carnii din SUA a adus o crestere a produselor secundare care devenisera ingredientele de baza ale lumanarilor – parafina si acidul stearic.
Popularitatea lumanarilor a ramas constanta pana la mijlocul anilor 1980, cand interesul pentru lumanari ca obiecte decorative, elemente de stare de spirit si cadouri a inceput sa creasca considerabil. Lumanarile au fost dintr-o data disponibile intr-o gama larga de dimensiuni, forme si culori, iar interesul consumatorilor pentru lumanarile parfumate a inceput sa creasca.
Anii 1990 au fost martorii unei cresteri fara precedent a popularitatii lumanarilor si, pentru prima data in mai bine de un secol, au fost dezvoltate noi tipuri de ceara pentru lumanari. In SUA, chimistii din agricultura au inceput sa dezvolte ceara de soia, o ceara cu ardere mai moale si mai lenta decat parafina. Pe cealalta parte a globului, erau in curs de desfasurare eforturi pentru a dezvolta ceara de palmier pentru utilizarea in lumanari.